Ai învățat despre patternuri, linii de trend, suporturi, RSI.
Dar ce faci când toate astea par să se alinieze, și totuși analiza nu se confirmă?
Uneori, problema nu e pe grafic. E în oglindă.
🎯 1. „Văd ce vreau să văd” – bias de confirmare
După ce înveți să recunoști patternuri, apare riscul să le vezi… peste tot.
Biasul de confirmare te face să te uiți doar după elementele care susțin ce crezi deja.
📌 În realitate, patternul e valabil doar dacă îndeplinește TOATE condițiile (structură, context, confirmare).
Viziunea selectivă e unul dintre cele mai periculoase reflexe mentale.
⏱️ 2. „Intrarea prea devreme” – FOMO în forma tehnică
Ai identificat patternul. Urmează breakout-ul. Dar n-ai răbdare. Intri anticipat.
Motivul? Frica de a rata mișcarea (FOMO).
Rezultatul? Piața revine în formațiune și te lasă într-o zonă de incertitudine.
📌 Intrarea fără confirmare reală anulează tot avantajul analizei tehnice.
Un trader disciplinat stă cu degetul pe trăgaci, dar nu apasă până nu are semnal clar.
🧭 3. „Ignor contextul, mă uit doar la formă”
Un pattern nu valorează nimic dacă apare într-un vid.
📌 Trendul, volatilitatea, timpul și zona de piață sunt context.
Fără ele, patternul
e doar un desen pe ecran.
🌀 4. „Overtradingul educat” – știu prea mult, filtrez prea puțin
Paradoxul învățării: cu cât știi mai multe patternuri, cu atât vrei să le aplici mai des.
Ajungi să vezi „setupuri” la fiecare val. Desenezi excesiv. Tranzacționezi compulsiv.
📌 În loc să cauți calitate, cauți activitate.
Tradingul devine o justificare pentru a-ți folosi cunoștințele, nu un proces disciplinat.
❌ 5. „Negarea eșecului” – speranța ca strategie
Patternul a fost validat. Intri.