Rezerva Federală a menținut ratele dobânzilor stabile miercuri pentru a patra ședință consecutivă și a menținut proiecția pentru două reduceri de rate în acest an. Banca centrală a votat în unanimitate pentru menținerea ratei dobânzii de referință în intervalul 4,25%-4,5%. Fed a menținut ratele la acest nivel timp de șase luni de la ultima reducere din decembrie. Oficialii Fed încă văd două reduceri ale ratelor în acest an, aceeași sumă proiectată în martie, pe fondul incertitudinii cu privire la modul în care politicile administrației Trump, de la tarife la imigrație și la politica fiscală, vor afecta economia. Cu toate acestea, banca centrală și-a schimbat perspectivele privind inflația și creșterea economică pe fondul acestor incertitudini. În prezent, oficialii Fed consideră că inflația va rămâne mai mare în acest an decât se estima anterior, iar creșterea economică va fi mai mică decât previziunile anterioare. Aceștia estimează că măsura de bază a inflației bazată pe cheltuielile de consum personal (PCE) va fi de 3,1%, față de 2,8% anterior. Cu toate acestea, estimează că această măsură va scădea din nou la 2,4% în 2026. Se estimează acum că economia SUA va crește într-un ritm anualizat de 1,4% în loc de 1,7%. Rata șomajului este văzută în creștere la 4,5% de la 4,4% anterior. „Incertitudinea privind perspectivele economice s-a diminuat, dar rămâne ridicată”, au afirmat oficialii în declarația lor de politică. Această formulare a marcat o schimbare față de creșterea în continuare a incertitudinii privind perspectivele economice.
Rezerva Federală a menținut ratele dobânzilor stabile miercuri pentru a patra ședință consecutivă și a menținut proiecția pentru două reduceri de rate în acest an.
Banca centrală a votat în unanimitate pentru menținerea ratei dobânzii de referință în intervalul 4,25%-4,5%. Fed a menținut ratele la acest nivel timp de șase luni de la ultima reducere din decembrie.
Oficialii Fed încă văd două reduceri ale ratelor în acest an, aceeași sumă proiectată în martie, pe fondul incertitudinii cu privire la modul în care politicile administrației Trump, de la tarife la imigrație și la politica fiscală, vor afecta economia.
Cu toate acestea, banca centrală și-a schimbat perspectivele privind inflația și creșterea economică pe fondul acestor incertitudini. În prezent, oficialii Fed consideră că inflația va rămâne mai mare în acest an decât se estima anterior, iar creșterea economică va fi mai mică decât previziunile anterioare.
Aceștia estimează că măsura de bază a inflației bazată pe cheltuielile de consum personal (PCE) va fi de 3,1%, față de 2,8% anterior. Cu toate acestea, estimează că această măsură va scădea din nou la 2,4% în 2026.
Se estimează acum că economia SUA va crește într-un ritm anualizat de 1,4% în loc de 1,7%. Rata șomajului este văzută în creștere la 4,5% de la 4,4% anterior.
„Incertitudinea privind perspectivele economice s-a diminuat, dar rămâne ridicată”, au afirmat oficialii în declarația lor de politică. Această formulare a marcat o schimbare față de creșterea în continuare a incertitudinii privind perspectivele economice.
Piețele financiare s-ar putea confrunta cu o depreciere „bruscă” în cazul în care armata americană atacă Iranul, economiștii avertizând că o creștere dramatică a prețului petrolului ar putea afecta o economie globală deja tensionată de tarifele președintelui Donald Trump.
Prețul petrolului a scăzut miercuri cu aproape 2%, investitorii evaluând șansele de întrerupere a aprovizionării din cauza conflictului dintre Israel și Iran și potențiala implicare directă a SUA. Prețul țițeiului rămâne în creștere cu aproape 9% de când Israelul a lansat atacuri împotriva Iranului vinerea trecută, în încercarea de a-i paraliza capacitatea de a produce arme nucleare.
Având în vedere că principalii indici bursieri americani se tranzacționează aproape de niveluri record, în ciuda incertitudinii legate de politica comercială a lui Trump, unii investitori se tem că acțiunile ar putea fi deosebit de vulnerabile la sursele de incertitudine globală suplimentară.
Chuck Carlson, director executiv la Horizon Investment Services, a declarat că acțiunile americane s-ar putea vinde inițial în cazul în care Trump ar ordona armatei americane să se implice mai puternic în conflictul Israel-Iran, dar că o escaladare mai rapidă ar putea, de asemenea, să pună capăt situației mai repede. „Aș putea vedea că reacția inițială ar fi: ”Asta e rău„”, a declarat Carlson. „Cred că va duce lucrurile la un final mai rapid”.
„Personal, nu cred că ne vom alătura acestui război. Cred că Trump va face tot posibilul pentru a-l evita. Dar dacă nu poate fi evitat, atunci inițial acest lucru va fi negativ pentru piețe”, a declarat Peter Cardillo, economist șef de piață la Spartan Capital Securities din New York. „Aurul ar crește. Probabil că randamentele vor scădea, iar dolarul probabil că va crește.”
JPMorganChase plănuiește o monedă digitală care arată și sună ca o stablecoin. Dar există diferențe care au ramificații majore pentru ceea ce piața plăților criptocurrency va arata ca în lumea post-GENIUS Act.
Într-un e-mail către American Banker, banca a declarat că intenționează să emită un token de depozit USD autorizat, JPMD, pentru plăți pe Base, un blockchain care este construit în cadrul Coinbase. JPMD va lansa „în zilele următoare”, a declarat banca.
„Va fi o întrebare mare pe termen scurt, deoarece vom vedea mai multe instituții explora stablecoins: Ce este o stablecoin, și ce este un token de depozit?” James Wester, director de cercetare criptomonedă pentru Javelin Strategy & Research, a declarat pentru American Banker.
Ce sunt jetoanele de depozit?
Un jeton de depozit este un activ digital care reprezintă o creanță asupra unui depozit la o instituție de depozit licențiată, cum ar fi o bancă. Jetoanele de depozit sunt emise pe un registru distribuit, sau structura care stă la baza criptomonedei. Astfel, jetoanele de depozit sunt mai ușor de transferat între consumatori sau întreprinderi, în special în țări diferite.
În lumea ideală a președintelui Trump, națiune după națiune ar încheia acorduri comerciale cu SUA și ar valida strategia sa agresivă privind tarifele vamale. Prețurile mici la energie ar liniști consumatorii. Regiunile tulburi ale lumii s-ar calma pentru că președintele american insistă asupra păcii.
Ca aproape orice alt președinte, însă, Trump descoperă că evenimentele pot conspira împotriva lui. Războiul dintre Israel și Iran nu afectează direct SUA — cel puțin nu încă — dar îi cere atenția și îl poate forța să ia decizii dificile. Posibilele rezultate variază de la o întrerupere temporară a planurilor sale economice până la o criză neprevăzută care schimbă regulile jocului.
„Optimismul piețelor în privința unei rezolvări rapide a conflictului Israel/Iran este prematur și naiv în cel mai bun caz, complet greșit în cel mai rău”, a scris Terry Haines, fondatorul Pangaea Policy, într-o analiză din 16 iunie. „Nu există o soluție binară, simplistă, la o problemă multidimensională.”
Trump a stabilit data de 9 iulie ca termen-limită pentru încheierea unor acorduri comerciale cu cel puțin 15 țări. Aceasta este la 90 de zile după ce a suspendat tarifele „reciproce” impuse pe 2 aprilie ca mijloc de presiune în negocierile comerciale. Unul dintre locurile în care trebuiau să aibă loc discuțiile era actuala întâlnire a liderilor mondiali în vestul Canadei, unde Trump ar fi putut negocia direct cu liderii Canadei, Mexicului, Franței, Germaniei, Japoniei și altor țări aflate pe lista sa de ținte tarifare.
Însă Trump a plecat mai devreme pentru a gestiona schimbul de focuri tot mai grav dintre Israel și Iran. Asta va întârzia pe termen nedeterminat negocierile comerciale, iar incertitudinea planează asupra unor volume comerciale de peste 3 trilioane de dolari. În lipsa unor acorduri, majoritatea importurilor în SUA vor fi supuse unor noi taxe între 10% și 50%, cu scumpiri ce ar putea fi resimțite de consumatorii americani în doar câteva săptămâni.
Trump se confruntă cu decizii de mare importanță în privința conflictului Iran–Israel, care ar putea influența restul mandatului său. Vorbește pe un ton dur, ca și cum Israelul și, prin extensie, SUA ar deține toate atuurile în confruntarea cu Iranul. „Capitulare necondiționată”, a cerut Trump Iranului pe rețelele sociale pe 17 iunie. „Avem acum control complet și total asupra cerului de deasupra Iranului.” A mai spus că „știm exact unde se ascunde liderul teocratic al Iranului, Ali Khamenei”, sugerând clar că un atac aerian american sau israelian l-ar putea elimina pe ayatollah.
Trump a promis o agendă permisivă, de dereglementare, menită să faciliteze producția de energie și să reducă prețurile. Parte din calculul său pentru tarifele vamale — care, în mod normal, duc la creșterea prețurilor — este că scăderea costurilor energiei va compensa creșterile de preț. Dacă Trump nu ar mai putea conta pe această scădere a prețurilor la energie, ar trebui să decidă dacă merge mai departe cu impunerea tarifelor, știind că impactul negativ asupra consumatorilor va fi mai mare decât anticipase.
Într-un scenariu de tip „mlăștină”, forțele americane s-ar putea alătura israelienilor într-un atac direct asupra Iranului, probabil cu scopul de a distruge programul nuclear. Însă Iranul ar putea menține prețurile petrolului la un nivel ridicat pentru o perioadă, prin atacuri repetate asupra infrastructurii petroliere.
Dacă SUA ar fi atrasă într-un război de amploare — mai ales unul cu tot mai multe victime — popularitatea lui Trump ar putea scădea, la fel ca influența sa politică. Câțiva republicani care s-ar răzgândi în Congres ar putea submina întregul său plan de reduceri de taxe și ar pune în pericol agenda de dereglementare, așa cum reformele de asistență socială ale lui Lyndon Johnson au fost compromise de războiul din Vietnam.
Președintele american este puternic, dar nu atotputernic. Trump învață acum unde se află această limită.
Inteligența artificială vine să ia locul de muncă al traderilor de pe Wall Street? Un profesor asistent de finanțe de la Universitatea din Florida, Alejandro Lopez-Lira, și-a petrecut ultimii ani încercând să răspundă la această întrebare. Lopez-Lira a experimentat cu ChatGPT, DeepSeek și Grok pentru a vedea dacă inteligența artificială poate fi utilizată pentru a alege acțiuni. Într-un interviu, Lopez-Lira a recunoscut că inteligența artificială este predispusă să facă greșeli, dar nu a văzut ca cele trei versiuni pe care le-a folosit să facă ceva „stupid”. Activitatea sa vine în contextul în care tot mai mulți participanți la piață se gândesc la implicațiile IA pentru investiții și tranzacționare. La scurt timp după ce OpenAI Inc. a lansat ChatGPT în 2022, Lopez-Lira a început să testeze abilitățile chatbot-ului. El dorea să afle dacă ChatGPT, și AI în general, ar arăta o capacitate de a alege acțiuni: ar putea aplicația AI să interpreteze cu acuratețe dacă un titlu dintr-o știre este bun sau rău pentru o acțiune? Ceea ce a descoperit l-a surprins. Realizând un test retrospectiv care simulează randamentele istorice ale pieței bursiere, studiul a utilizat peste 134.000 de titluri din comunicate de presă și articole de știri pentru peste 4.000 de companii, care au fost extrase de la furnizori de date terți. Titlurile au fost introduse în ChatGPT folosind un limbaj de programare numit Python. ChatGPT decidea apoi dacă un titlu era pozitiv pentru o companie, negativ sau necunoscut. Rezultatele au fost apoi salvate într-un fișier de date și încărcate într-un software statistic în care titlurile percepute ca fiind pozitive ar duce la achiziționarea de acțiuni. Titlurile negative ar declanșa vânzări în lipsă, pariind efectiv împotriva unei acțiuni, anticipând că aceasta va scădea în preț. Dacă ChatGPT era incert, nu se lua nicio măsură. Deoarece aceasta a fost o simulare academică, nu au fost tranzacționate acțiuni reale. Dar software-ul a comparat performanța simulată cu rezultatele istorice. Selecțiile de acțiuni au fost făcute zilnic, cu o medie de 70 de acțiuni cumpărate și o medie de 20 de acțiuni în lipsă. OpenAI a antrenat ChatGPT pe date până în septembrie 2021. Astfel, Lopez-Lira a testat chatbotul folosind titluri de după octombrie 2021. În acest fel, ChatGPT nu ar fi știut ce urma să se întâmple și ar fi trebuit să se bazeze pe rațiune pentru a ajunge la concluzii. Versiunea GPT-4 a avut un randament mediu zilnic de 0,38%, cu un randament cumulat compus de peste 650% din octombrie 2021 până în decembrie 2023. La aproximativ o lună după publicarea prelegerii, Lopez-Lira a avut șansa de a-și duce experimentul în afara academiei, după ce a fost contactat de Autopilot, o aplicație de investiții care imită tranzacțiile unor figuri publice notabile. El a fost rugat să ajute la crearea unui portofoliu care să se bazeze pe selecțiile de investiții făcute de ChatGPT. A fost o oportunitate pentru el de a vedea cum ar funcționa experimentul său academic în lumea reală. Până în septembrie 2023, el a început să furnizeze lunar aplicației Autopilot selecțiile de investiții făcute de ChatGPT. Echipa Autopilot va încărca apoi selecțiile, iar utilizatorii Autopilot își vor putea conecta conturile de brokeraj la selecțiile de acțiuni. De data aceasta, deoarece erau implicați bani reali, Lopez-Lira a trebuit să facă mai mult decât să furnizeze câteva titluri de știri pentru ChatGPT. Portofoliul gestionat de ChatGPT ar fi format din 15 poziții, dintre care 10 ar fi trebuit să fie acțiuni din S&P 500 iar cinci dintre acestea trebuiau să fie fonduri tranzacționate la bursă care au expunere la un sector sau o industrie.Pentru a ajunge acolo, Lopez-Lira a folosit Python pentru a extrage informații de la furnizori de date terțiari și site-uri de știri cu privire la mediul macroeconomic, riscurile geopolitice, datele financiare ale companiilor și cele mai recente prețuri pentru acțiunile din cadrul S&P 500. Apoi i-a cerut lui ChatGPT să ia în considerare informațiile și să acorde companiilor un punctaj pe o scară de la 1 la 100, un punctaj mai mare reprezentând o investiție mai bună. După ce inteligența artificială și-a stabilit punctajul, i s-a cerut să creeze un portofoliu de acțiuni și fonduri tranzacționate la bursă pe baza acestor informații. Lopez-Lira a început să administreze portofoliul ChatGPT în septembrie 2023. Randamentele, care se bazează pe rezultatele agregate ale portofoliilor clienților, sunt de 43,5% din septembrie 2023 până la 30 mai 2025, conform Autopilot. S&P 500 a avut un randament total de 34,7% în aceeași perioadă, potrivit Dow Jones Market Data. În comparație, portofoliul Grok a avut un randament de 2,3% de la înființarea sa, la 11 februarie anul acesta, până la 30 mai, conform Autopilot. S&P 500 a avut un randament total care a scăzut cu 2,2% în aceeași perioadă, potrivit Dow Jones Market Data. DeepSeek a scăzut cu 0,25% de la înființarea sa pe 3 februarie până pe 30 mai, conform Autopilot. S&P 500 a avut un randament total negativ de 0,93% pentru aceeași perioadă, conform Dow Jones Market Data.
Inteligența artificială vine să ia locul de muncă al traderilor de pe Wall Street? Un profesor asistent de finanțe de la Universitatea din Florida, Alejandro Lopez-Lira, și-a petrecut ultimii ani încercând să răspundă la această întrebare.
Lopez-Lira a experimentat cu ChatGPT, DeepSeek și Grok pentru a vedea dacă inteligența artificială poate fi utilizată pentru a alege acțiuni.
Într-un interviu, Lopez-Lira a recunoscut că inteligența artificială este predispusă să facă greșeli, dar nu a văzut ca cele trei versiuni pe care le-a folosit să facă ceva „stupid”. Activitatea sa vine în contextul în care tot mai mulți participanți la piață se gândesc la implicațiile IA pentru investiții și tranzacționare.
La scurt timp după ce OpenAI Inc. a lansat ChatGPT în 2022, Lopez-Lira a început să testeze abilitățile chatbot-ului. El dorea să afle dacă ChatGPT, și AI în general, ar arăta o capacitate de a alege acțiuni: ar putea aplicația AI să interpreteze cu acuratețe dacă un titlu dintr-o știre este bun sau rău pentru o acțiune? Ceea ce a descoperit l-a surprins.
Realizând un test retrospectiv care simulează randamentele istorice ale pieței bursiere, studiul a utilizat peste 134.000 de titluri din comunicate de presă și articole de știri pentru peste 4.000 de companii, care au fost extrase de la furnizori de date terți.
Titlurile au fost introduse în ChatGPT folosind un limbaj de programare numit Python. ChatGPT decidea apoi dacă un titlu era pozitiv pentru o companie, negativ sau necunoscut. Rezultatele au fost apoi salvate într-un fișier de date și încărcate într-un software statistic în care titlurile percepute ca fiind pozitive ar duce la achiziționarea de acțiuni. Titlurile negative ar declanșa vânzări în lipsă, pariind efectiv împotriva unei acțiuni, anticipând că aceasta va scădea în preț. Dacă ChatGPT era incert, nu se lua nicio măsură.
Deoarece aceasta a fost o simulare academică, nu au fost tranzacționate acțiuni reale. Dar software-ul a comparat performanța simulată cu rezultatele istorice. Selecțiile de acțiuni au fost făcute zilnic, cu o medie de 70 de acțiuni cumpărate și o medie de 20 de acțiuni în lipsă.
OpenAI a antrenat ChatGPT pe date până în septembrie 2021. Astfel, Lopez-Lira a testat chatbotul folosind titluri de după octombrie 2021. În acest fel, ChatGPT nu ar fi știut ce urma să se întâmple și ar fi trebuit să se bazeze pe rațiune pentru a ajunge la concluzii.
Versiunea GPT-4 a avut un randament mediu zilnic de 0,38%, cu un randament cumulat compus de peste 650% din octombrie 2021 până în decembrie 2023.
La aproximativ o lună după publicarea prelegerii, Lopez-Lira a avut șansa de a-și duce experimentul în afara academiei, după ce a fost contactat de Autopilot, o aplicație de investiții care imită tranzacțiile unor figuri publice notabile. El a fost rugat să ajute la crearea unui portofoliu care să se bazeze pe selecțiile de investiții făcute de ChatGPT. A fost o oportunitate pentru el de a vedea cum ar funcționa experimentul său academic în lumea reală.
Până în septembrie 2023, el a început să furnizeze lunar aplicației Autopilot selecțiile de investiții făcute de ChatGPT. Echipa Autopilot va încărca apoi selecțiile, iar utilizatorii Autopilot își vor putea conecta conturile de brokeraj la selecțiile de acțiuni. De data aceasta, deoarece erau implicați bani reali, Lopez-Lira a trebuit să facă mai mult decât să furnizeze câteva titluri de știri pentru ChatGPT.
Portofoliul gestionat de ChatGPT ar fi format din 15 poziții, dintre care 10 ar fi trebuit să fie acțiuni din S&P 500 iar cinci dintre acestea trebuiau să fie fonduri tranzacționate la bursă care au expunere la un sector sau o industrie.
Pentru a ajunge acolo, Lopez-Lira a folosit Python pentru a extrage informații de la furnizori de date terțiari și site-uri de știri cu privire la mediul macroeconomic, riscurile geopolitice, datele financiare ale companiilor și cele mai recente prețuri pentru acțiunile din cadrul S&P 500. Apoi i-a cerut lui ChatGPT să ia în considerare informațiile și să acorde companiilor un punctaj pe o scară de la 1 la 100, un punctaj mai mare reprezentând o investiție mai bună. După ce inteligența artificială și-a stabilit punctajul, i s-a cerut să creeze un portofoliu de acțiuni și fonduri tranzacționate la bursă pe baza acestor informații.
Lopez-Lira a început să administreze portofoliul ChatGPT în septembrie 2023. Randamentele, care se bazează pe rezultatele agregate ale portofoliilor clienților, sunt de 43,5% din septembrie 2023 până la 30 mai 2025, conform Autopilot. S&P 500 a avut un randament total de 34,7% în aceeași perioadă, potrivit Dow Jones Market Data.
În comparație, portofoliul Grok a avut un randament de 2,3% de la înființarea sa, la 11 februarie anul acesta, până la 30 mai, conform Autopilot. S&P 500 a avut un randament total care a scăzut cu 2,2% în aceeași perioadă, potrivit Dow Jones Market Data.
DeepSeek a scăzut cu 0,25% de la înființarea sa pe 3 februarie până pe 30 mai, conform Autopilot. S&P 500 a avut un randament total negativ de 0,93% pentru aceeași perioadă, conform Dow Jones Market Data.