Raportul MIT privind AI: De ce numai 5% dintre companiile care implementează AI au succes în creșterea veniturilor și profitului?

The GenAI Divide: State of AI in Business 2025, un nou raport publicat de inițiativa NANDA a MIT, relevă că, deși IA generativă este promițătoare pentru întreprinderi, majoritatea inițiativelor menite să stimuleze creșterea rapidă a veniturilor eșuează. În ciuda grabei de a integra noi modele puternice, aproximativ 5% dintre programele pilot de IA înregistrează o accelerare rapidă a veniturilor; marea majoritate se află în impas, având un impact măsurabil redus sau chiar nul asupra profitului și pierderilor. Cercetarea, bazată pe 150 de interviuri cu lideri, un sondaj realizat în rândul a 350 de angajați și o analiză a 300 de implementări publice de IA, evidențiază o diviziune clară între poveștile de succes și proiectele blocate. Pentru a analiza aceste concluzii, reporterii revistei Fortune au discutat cu Aditya Challapally, autorul principal al raportului și colaborator de cercetare la proiectul NANDA al MIT. Se pare că un motiv ar fi integrarea defectuasă a modelelor AI în companii „Unele companii mari și startup-uri mai tinere excelează cu IA generativă”, a spus Challapally. Startup-urile conduse de tineri de 19 sau 20 de ani, de exemplu, „au înregistrat o creștere a veniturilor de la zero la 20 de milioane de dolari într-un an”, a spus el. „Asta pentru că aleg un punct slab, îl abordează bine și colaborează inteligent cu companii care utilizează instrumentele lor”, a adăugat el. Însă pentru 95% dintre companiile din setul de date, implementarea IA generative este insuficientă. Care este problema principală? Nu calitatea modelelor de IA, ci „decalajul de învățare” atât pentru instrumente, cât și pentru organizații. În timp ce directorii executivi dau adesea vina pe reglementări sau pe performanța modelelor, cercetarea MIT indică o integrare defectuoasă în companii. Instrumentele generice precum ChatGPT excelează pentru indivizi datorită flexibilității lor, dar se blochează în utilizarea în companii, deoarece nu învață din fluxurile de lucru și nu se adaptează la acestea, a explicat Challapally. Datele relevă, de asemenea, o nealiniere în alocarea resurselor. Mai mult de jumătate din bugetele alocate IA generativă sunt destinate instrumentelor de vânzări și marketing, însă MIT a constatat că cel mai mare randament al investiției se înregistrează în automatizarea back-office-ului, eliminând externalizarea proceselor de afaceri, reducând costurile agențiilor externe și eficientizând operațiunile. Ce stă la baza implementărilor IA de succes? Modul în care companiile adoptă IA este crucial. Achiziționarea de instrumente IA de la furnizori specializați și construirea de parteneriate au succes în aproximativ 67% din cazuri, în timp ce dezvoltarea internă are succes doar în o treime din cazuri. Această constatare este deosebit de relevantă în sectorul serviciilor financiare și în alte sectoare puternic reglementate, unde multe firme își construiesc propriile sisteme generative de IA în 2025. Cu toate acestea, cercetările MIT sugerează că companiile înregistrează mult mai multe eșecuri atunci când acționează singure. Companiile chestionate au ezitat adesea să comunice ratele de eșec, a remarcat Challapally. „Aproape peste tot unde am fost, întreprinderile încercau să-și construiască propriile instrumente”, a spus el, dar datele au arătat că soluțiile achiziționate ofereau rezultate mai fiabile. Alți factori cheie pentru succes includ împuternicirea managerilor de linie – nu doar a laboratoarelor centrale de IA – pentru a stimula adoptarea și selectarea instrumentelor care se pot integra profund și se pot adapta în timp. Perturbarea forței de muncă este deja în curs, în special în domeniul asistenței pentru clienți și al rolurilor administrative. În loc să recurgă la concedieri în masă, companiile renunță din ce în ce mai mult la ocuparea posturilor vacante. Majoritatea schimbărilor se concentrează în locurile de muncă externalizate anterior, din cauza valorii lor percepute ca fiind scăzută. Raportul evidențiază, de asemenea, utilizarea pe scară largă a „IA ascunsă” – instrumente neautorizate, precum ChatGPT – și provocarea continuă de a măsura impactul IA asupra productivității și profitului. Privind în perspectivă, cele mai avansate organizații experimentează deja sisteme de IA agentice care pot învăța, memora și acționa independent în limitele stabilite, oferind o imagine a modului în care s-ar putea desfășura următoarea fază a IA în companii.(sursa: revista Fortune)